În primul rînd, trebuie de la bun început de concretizat care este diferenţa dintre antigel şi antifreeze. Antifreeze este denumirea generală a lichidelor de răcire pentru motoarele autovehiculelor, în timp ce "Тосол" (antigel) este marca comercială a antifreeze-ului autohton. Dar, în afară de opiniile subiective ale conducătorilor auto, antigelul şi antifreeze-ul diferă din punct de vedere al compoziţiei şi al proprietăţilor de funcţionare. Antigelul este mult mai agresiv faţă de canalele sistemului de răcire decît antifreeze-ul. Prin urmare, amestecarea antigelului cu antifreeze-ul sau înlocuirea unuia cu celălalt fără curăţarea prealabilă a sistemului de răcire poate duce la efectul de coroziune sau apariţia de sedimente care să înfunde canalele şi să înrăutăţească calitatea a însuşi lichidului de răcire.

Diferitele tipuri de antifreeze au aceeaşi bază - etilen glicol sau propilen glicol + un ansamblu de aditivi. (Apropo, nu încercaţi să gustaţi antifreeze-ul, de obicei, acesta este otrăvitor). Acesta diferă după următorii parametri, aşa cum ar fi lubrifierea şi rezistenţa la coroziune, agresivitate faţă de garniturile de etanşare, căptuşeli, duze, etc, punctele de congelare şi de fierbere. Diferenţele exterioare sunt exprimate prin diferite culori de antifreeze: roşu, albastru, verde. Culoarea antifreeze-ului depinde de pigmenţii de culoare ce au fost incluşi în compoziţie. Coloranţii determină posibilitatea de a amesteca antifreeze de aceeaşi culoare, dar de diferiţi producători. De exemplu, cînd este amestecat un antifreeze roşu cu un altul tot roşu este garantat că acesta nu va forma spumă şi nu va lăsa sedimente.  Cu toate acestea, potrivit declaraţiilor proprietarilor de maşini, se poate de amestecat şi antifreeze de diferite culori, doar că rezultatul acestui amestec nu poate fi prezis de nimeni cu exactitate.

Maşinile care sunt importate din Japonia, de regulă, sunt alimentate cu antifreeze roşu, care nu corespunde temperaturilor scăzute din Rusia – japonezii rareori toarnă antifreeze cu punctul de congelare mai mic de -25-30 grade. Se poate, desigur, de călătorit şi cu acesta, dar este de dorit totuşi să fie schimbat imediat. Pentru ce fel de antifreeze să optezi în momentul schimbării acestuia este o chestiune de alegere personală. Cineva cumpără doar de import, dar, în ultimul timp, tot mai mulţi şoferi aleg antifreeze-ul produs în Rusia. Motivul este simplu, acesta este produs din materie primă de calitate înaltă cu utilizarea ansamblului de aditivi multi-funcţionali şi preţurile sunt rezonabile.

Schimbarea lichidului de răcire.

Pentru început trebuie scurs din maşină antifreeze-ul cel vechi, din radiatorul rezervorului de expansiune, şi din blocul cilindrelor trebuie deşurubat de pe peretele vertical şurubul din apropierea filtrului de ulei. De obicei, el este foarte strîns, şi poate fi deşurubat doar cu ajutorul unei pîrghii. În acest caz, este mai bine ca maşina să fie amplasată pe o pantă sau o estacadă, cu faţa la vale, căci aşa se va scurge mai mult lichid. După acest pas este de dorit ca sistemul să fie spălat,  mai ales în cazul în care nu ştiţi dacă se poate de amestecat antifreeze-ul vechi cu unul nou, sau sistemul de răcire este înfundat cu ceva. Se spală cu apă distilată şi se adaugă lichide speciale. După ce s-a turnat apa, strîngeţi toate dopurile de scurgere, porniţi automobilul, includeţi reşoul la maximum şi lăsaţi motorul să lucreze cîteva minute, stînd de fapt pe loc, şi apoi scurgeţi apa. Repetaţi această procedură de două sau mai multe ori, apoi umpleţi-l cu antifreeze nou. În acest caz, maşina iarăşi trebuie pusă pe o pantă, de data aceasta cu faţa în sus,  astfel veţi evita formarea blocajelor de aer în sistemul de răcire. Antifreeze-ul nu se toarnă în întregime, capacul radiatorului rămîne deschis, mototrul se porneşte din nou, şi aerul este împins afară. După care antifreeze-ul este turnat pînă la urmă şi se închide capacul.